Probabil ca punctul culminant al unei relatii este chiar cel final. Dar cand stii cand e momentul sa pui punct? Cand renunti la lupta? Cand accepti esecul relatiei? Cand decizi sa pui punct si s-o iei de la capat?

Cu siguranta numai in romanele de altadata oamenii mureau din dragoste, in viata de zi cu zi se scutura si merg mai departe. Mentalitatile si preconceptiile s-au adaptat societatii de consum in care traim, o societate care a devenit atat de permisiva incat aruncam oamenii la fel ca pe un produs expirat, un ambalaj gol sau o haina iesita din trend. Cateodata o facem si pentru simplul fapt ca nu mai avem loc in dulap si trebuie sa alegem ce pastram si ce aruncam.

Sa schimbi partenerii ca pe sosete sau sa iti pui pirostriile de 3 ori in cap nu mai reprezinta motiv de discriminare, dimpotriva, un barbat care schimba neveste si jongleaza cu amante e un smecher, iar femeia care “are curaj” si divorteaza e puternica si independenta, potrivit tiparului noului secol.

Dar apoi ne intrebam de ce ajungem din ce in ce mai mult sa umplem cabinetele de terapie!

De ce punem capat relatiilor? De ce divortam daca la un moment dat am spus da pana cand moartea ne va desparti? De ce nu mai facem eforturi sa reparam in loc sa cumparam alt produs nou?

Pentru ca ne permitem! Pentru ca noua cultura propavaduita si implementata sub toate formele de propaganda moderna (muzica, cinematografie, literatura, bloguri, campanii), ne determina sa gandim ca viata e scurta si trebuie s-o traim la maxim, si daca nu merge…”hai, ramai cu ma-ta”!!!

Si da, asa e! Viata se poate sfarsi oricand, doborat fiind de o caramida cazuta in cap de pe vreun bloc cu bulina. Si vrei sa traiesti viata la maxim asa cum suntem bombardati zilnic cu clipuri motivationale si speakeri care ne indeamna sa privim viata cu pozitivism. Dar in viata reala, deciziile sunt foarte greu de luat, si cu cat exista mai multi factori si paranteze in ecuatie, cu atat ne ia mai mult timp sa luam decizia corecta!

Da-i timpului timp!

Raspunsul e mereu in tine. E greu sa inveti sa intelegi vocea aia interioara care cateodata, desi striga la tine ca sergentul la cadeti, tu nu ii intelegi limbajul, oricat de tare si agresiv ar striga! Da-ti timp sa inveti limba, asa cum a-i acorda timp sa inveti o limba straina. Cel mai dificil este atunci cand incepi sa inveti, dar nu vrei sa auzi.  Esti setat pe ceea ce ar trebui sa vrei si nu vrei sa recunosti ceea ce vrei cu adevarat. Da-ti timp din nou! Fii sigur ca ceea ce crezi ca vrei este ceea ceea ce vrei cu adevarat! Nu poti sa stii daca iti place un fel de mancare pana nu il gusti. Da-ti timp, prepara-l si condimenteaza-l dupa gustul tau, si abia apoi decide-te daca iti place sau nu. Dar daca nici atunci nu iti place, nu are rost sa repeti reteta la nesfarsit, daca ai ingrediente sa faci si altceva!

Desi aproape toata viata mea s-a bazat pe celebrul dicton “totul se intampla cu un scop”, acuma incep sa imi dezvolt viziunile si sa imi dau seama ca nu e niciodata totul alb sau negru. Omul extremelor care eram odata incepe sa prinda un alt contur, odata cu schimbarile survenite in viata mea si imi dau seama ca uneori, da, exista peste 50 de nuante de gri. Si daca uneori ne raportam parerile la ceea ce se intampla unora si altora, judecand fara mila, barfind si condamnand, alte dati, constientizam involuntar ca totul e relativ!

Si ca sa va dau un exemplu clar…fiti sinceri si recunoasteti de cate ori nu gandim asa: daca Marieta e prietena noastra si si-a lasat barbatul dupa ce a aflat ca a inselat-o, o felicitam si o sustinem ca nu s-a lasat calcata in picioare si suntem alaturi de ea si o incurajam sa iasa la intalniri. Daca o “marieta” de la etajul 4 si-a parasit barbatul si se vede cu alti o barbati, e o curva si o proasta ca si-a lasat barbatul, chiar daca el mai calca stramba din cand in cand, pai cum? Toti fac la fel, doar e barbat si el! Dar ea trebuia sa inteleaga si sa-si vada de casa ei si eventual sa se prefaca in continuare ca totul e roz si frumos!

Vom privi mereu lucrurile din perspectiva care ne convine, dar uneori aceasta alegere se numeste negare a realitatii.

Un lucru e cert: nimic nu e sigur!

De aceea, devine tot mai greu sa pui punct; deocamdata eu pun punct si virgula pentru ca totul e relativ!